Iustin Capră, inventatorul rucsacului zburător, a murit la 81 de ani

Iustin Capra, inventatorul rucsacului zburator brevetat de americani si folosit de cosmonauti la deplasarile intercapsilare, a murit luni seara 19 ianuarie, la varsta de 81 de ani, la Spitalul de Urgenta Ploiesti, unde se internase cu o zi in urma, reprezentantii spitalului afirmand ca Iustin Capra era diabetic.

Conform reprezentanţilor Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Iustin Capră a decedat luni seară, în jurul orei 19.00.

El se afla internat de duminică în secţia "Iinterne”, fiind cunoscut ca diabetic, necropsia urmând a stabili cauza morţii. În 22 februarie Iustin Capră ar fi împlinit 82 de ani.

Capră este unul dintre cei mai cunoscuţi inventatori români, obţinând numeroase premii la saloane internaţionale. Printre distincţiile obţinute se numără premiul "Ifia Eco", obţinut la Geneva, în 2008) pentru cea mai bună invenţie ecologică, respectiv un Triciclu electric sau hibrid (realizat împreună cu Marian Velcea), Diploma Salonului Internaţional de invenţii de la Geneva, Medalia de Aur la Salonul Internaţional de Inventică Pro Invent 2009-Cluj-Napoca, Premiul Arca 2007 pentru întreaga activitate.

Printre invenţiile sale se numără un rucsac zburător, construit în anul 1956, un aparat portativ pentru zbor individual, pentru care inventatorul a fost la acea vreme arestat, fiind bănuit că l-a făcut pentru a fugi din România.

Conform paginii oficiale de pe o reţea de socializare, la trei ani şi jumătate de la realizarea rucsacului zburător invenţia lui Iustin Capră a fost brevetată de americani şi folosită de cosmonauţi la deplasările intercapsulare, iar în anul 2002 americanii au recunoscut oficial că ideea i-a aparţinut inventatorului român.

Iustin Capră a construit maşini nepoluante fără volan şi fără pedalier, cu comenzi făcute de la un buton de pe carcasa fotoliului, a construit mai multe prototipuri de maşini şi motorete, alimentate de acumulatori.

Capră, care a fost de profesie inginer şi a lucrat ca ofiţer de aviaţie, locuia în judeţul Prahova, unde s-a născut.

"De meserie eu sunt român, iar la asta nu voi renunţa niciodată, chiar dacă cei din jur mă privesc ca pe un tataie ţicnit", scria Iustin Capră în urmă cu o săptămână pe pagina sa de pe o reţea de socializare.

Renault 16 - primul hachback din lume aniverseaza 50 de ani

Renault 16 DL 1965

Prototip Renault 115 Cabrio 1963

Renault 16 TS 1968

Renault 16 TX 1973

Schimbator de viteze la volan

Deschiderea capotei motorului cu cheia

Gama Renault 16  1973

Pe data de 4 ianuarie s-au implinit 50 de ani de cand constructorul francez Renault prezenta pentru presa noul model Renault 16, considerat primul automobil de serie din lume care dispunea de o caroserie de tip hatchback, in timp ce lansarea oficiala pentru public a avut loc la Salonul Auto de la Geneva din 1965. Productia modelului a demarat in martie 1065 la noua fabrica din Sandauville de langa Le Havre. 

Inca de la debut presa de specialitate a apreciat variabilitatea superioara similara cu a unui model cu caroserie break, habitaclul spatios, confortul ridicat al suspensiei, tinuta de drum sigura, manevrabilitatea, designul elegant, portbagajul foarte incapator al carui volum varia intre 410 si 1.450 dmc si raportul pret/calitate foarte bun cosiderandu-l un automobil revolutionar datorita solutiilor tehnice aplicate: transmisie pe rotile din fata, caroserie cu 5 usi, plafon plat, suspensie cu bare de torsiune, bancheta spate modulabila, bloc motor din aluminiu, electroventilator in standard.

Renault-ul 16 care a purtat initial denumirea de Renault 1500, inlocuia in gama modelul Fregate, dispunand de o eleganta, functionala si aerodinamica (CX: 0.39) caroserie in doua volume cu 4 usi plus hayon al carui design a fost inspirat din cel al protitipului coupe-cabrio Renault 115, a reprezentat la acea data o noutate absoluta fiind o combinatie reusita intre o berlina si un break si pe care specialistii au denumit-o hatchback. De la debutul comercializarii in iunie 1965, Renault-ul 16 a fost oferit trei versiuni de echipare: DL GL (omologata pentru 6 locuri) si GLS, aceasta din urma fiind ulterior inlocuita cu versiunea Super. Motorul disponibil a fost unul pe benzina amplasat frontal longitudinal cu 4 cilindri in linie avand capacitatea de 1.470 cmc si care dezvolta 55 CP, alimentarea fiind realizata cu ajutorul unui carburator mono corp. Conceput dupa solutia „totul in fata”, R 16 avea montat in standard o cutie de viteze manuala cu 4 trepte sincronizata. Suspensia era independenta pe ambele punti fiind prevazuta cu bare de torsiune. Datorita conceptiei mai sofisticate a suspensiei a rezultat curiozitatea tehnica ca ampatamentul avea valori diferite stanga 2.720 m si dreapta 2.650 m. Sistemul de franare era servoasistat si prevazut cu discuri pe fata si tamburi pe spate in timp ce sistemul de directie era de tipul cu cremaliera. Dimensiunile si greutatea (L x l x h: 4.230 x 1.650 x 1.450 m respectiv 980 Kg) modelului R 16 se incadrau in limitele clasei medii europene din acea perioada. Performante: viteza maxima 142 km/h, acceleratie 0-100 km/h in 17.5 sec. Datorita numeroaselor calitati recunoscute si apreciate, Renault-ul 16 a obtinut titlul “Car of the year 1966” in Europa, inregistrand inca de la debut un mare succes comercial.

In 1967 au fost realizate unele mici inbunatatiri la exterior si interior iar pentru cresterea confortului au fost introduse noi dotari. Un an mai tarziu la Salonul Auto de la Geneva este lansata versiunea TS. Aceasta avea echipat un motor cu capacitatea de 1.565 cmc si care dezvolta 83 CP permitind o viteza maxima de 165 km/h. Versiunea TS se diferentia la exterior prin prioiectoarele suplimentare cu iod oferite standard si jantele iar la interior prin noua plansa de bord cu 4 instrumente circulare. Echipamentul de dotari a fost si el suplimentat in standard cu: stergatoare parbriz cu doua viteze, luneta incalzita, oglinda retrovizoare exteroara sau optional de geamuri electrice fata si de lampi de marsarier.

La Salonul Auto de la Geneva din 1969 este prezentata versiunea TA echipata cu o cutie de viteze automata in 3 trepte fiind primul automobil de productie franceza echipat cu transmisie complet automata. Motorul era acelasi cu cel de la TS doar ca in acest caz dezvolta 67 CP. Tot in 1969 de pe benzile de montaj ale fabricii din Sandouville este produs exemplarul cu numarul 500.000 – un adevarat succes comercial pentru un automobil din aceasta clasa. 

In octombrie 1970 este realizat un facelift modelului R 16 fiind operate mici retusuri la exterior in special la partea din spate iar la interior a fost introdusa o noua plasa de bord. Tot acum sunt oferite noi dotari si sunt lansate doua noi versiuni: L si TL ambele echipate cu motorul de 1.565 cmc care dezvolta 67 CP si care inlocuiau in gama versiunile DL si GL. In 1971 versiunea TA este scoasa din productie in timp ce tranmisia automata era oferita optional pentru toate versiunile.

In ianuarie 1972 este fabricat exemplarul cu numarul 1.000.000. La Salonul Auto de la Paris din 1973 este lansata versiunea varf de gama TX, dotata cu un motor de 1.647 cmc care dezvolta 93 CP, acesta fiind asociat cu o cutie de viteze manuala cu 5 trepte. Performante: viteza maxima 170 km/h, acceleratie 0-100 km/h in 13.3 secunde. La exterior versiunea TX se deosebea prin grila fata cu faruri duble patrate, spoilerul montat deasupra lunetei si jantele sport iar la interior prin tabloul de bord cu 4 instrumente circulare. Dotarile standard erau si ele cu totul speciale pentru acea perioada: geamuri electrice fata, inchidere centralizata, radio, geamuri cu tenta fumurie, stergator luneta, lampi de marsarier iar ca optionale: aerul conditionat sau tapiteria piele.

Din octombrie 1974 toate versiunile modelului Renault 16, cu exceptia versiunii TX dispun de o grila fata cu un nou design realizata din plastic de culoare neagra iar versiunile L si TL aveau un echipament de dotari simplificat.

In 1976 odata cu debutul comercializarii noului model Renault 20 ca succesor al modelului Renault 16 este stopata productia versiunilor L si TS in acelasi timp fiind oferita o noua versiune TL Automatic. Din iulie 1977 lampile pentru marsarier au fost oferite in standard iar un an mai tarziu centurile de siguranta pentru locurile din spate au fost oferite de asemenea in standard.

La mijlocul anului 1979 productia versiunilor TL Automatic si TX este oprita singura versiune ramasa in productie fiind TL. In decembrie 1979 dupa o cariera de aproape 15 ani timp in care au fost fabricate 1.845.959 de exemplare, productia modelului Renault 16 este stopata.

Renault-ul 16 a fost comercializat in Romania pana la inceputul anilor '70 pretul versiunii de baza fiind de 72.000 lei.